Misterele tunelurilor de sub Bucureşti. Ce ascund unele dintre aceste culoare subterane?

Misterele tunelurilor de sub Bucureşti. Ce ascund unele dintre aceste culoare subterane?

581
Comentariile sunt închise pentru Misterele tunelurilor de sub Bucureşti. Ce ascund unele dintre aceste culoare subterane?

Tunelurile de sub Bucureşti ascund secrete, aceste „coridoare” reprezentând „labirintul“ subteran al capitalei. În trecut, pe locul în care acum se află Bucureştiului erau casele unor boieri care dețineau terenuri întinse cu viţă de vie.

Majoritatea caselor aveau crame uriaşe în care se depozitau sute de butoaie şi sticle cu vin. O mulţime de tuneluri descoperite au fost confirmate de istoricii ca fiind urme ale vechilor crame.

Deoarece în Bucureştiul de odinioară jafurile erau frecvente, iar războaiele reprezentau și ele o ameninţare constantă, cei mai înstăriţi boieri ai acelor vremuri îşi construiau casele cu tuneluri lungi, astfel încât să poată să fugă în caz de urgenţă, salvându-şi vieţile.

„În secolele XVI–XVIII, marii boieri îşi construiau casele cu tuneluri lungi de câteva sute de metri care dădeau, de obicei, în câmpie. În caz de război, dacă erau jefuiţi, reuşeau să scape în acest fel“, spunea istoricul Dan Falcan.

Multe dintre tuneluri erau săpate destul de late, pentru ca prin ele să poată trece şi o căruţă.

Cu toate că unele tuneluri au fost săpate în urmă cu sute ani, iar altele sunt doar părţi din beciurile domneşti de altădată, în Bucureşti au fost săpate şi în timpul lui Nicolae Ceauşescu o mulţime de tuneluri.

„Reţeaua pleca de la Comitetul Central spre Magazinul Muzica, Biserica Kretzulescu şi Palatul Regal. Se trecea prin ele cu barca, iar adâncimea apei era de un metru“, mai povesteşte istoricul.

Şi despre Casa Poporului au fost făcute o mulţime de speculaţii, ani de-a rândul vorbindu-se despre o adevărată reţea de tuneluri. Unii spun că sub impunătoarea clădire din Bucureşti ar exista o reţea impresionantă de tuneluri.

Anca Petrescu, arhitecta Casei Poporului, afirma că sub Palatul Parlamentului se găsesc două buncăre antiatomice şi un adăpost antiaerian.

Galeriile care se întind pe câteva niveluri şi tuneluri de fugă sunt părţi normale ale unei asemenea construcţii.

„Dacă în cazuri de urgenţă cineva se adăposteşte în buncărele de sub Casa Poporului, trebuie să iasă de acolo într-un fel sau altul. Acesta este rostul unor tuneluri de fugă. Cât despre un oraş plutitor subteran, nici nu poate fi vorba”, declara arhitecta în primăvara anului 2013.

Sursa: historia.ro

Facebook Comments