O urmă preistorică conservată în mod unic ar putea fi una dintre cele mai vechi amprente umane din Peninsula Arabică, spun oamenii de știință.

Cele șapte urme de picioare, găsite printre o mulțime de alte sute de amprente preistorice de animale, sunt estimate a avea o vechime de aproximativ 115.000 de ani.

Multe fosile și artefacte provin din situații precum acest sit arheologic special al lacului din nordul Arabiei Saudite. Arheologii au descoperit situl, în deșertul Nefud, într-o locație supranumită „urmele” în arabă, în 2017, după ce timpul și vremea au șters sedimentul aflat deasupra.

Este ușor să ne imaginăm că un strat cu noroi de lac a fost defapt o zonă cu trafic intens în Peninsula Arabică acum peste 100.000 de ani.

Când populațiile migrează, aceste amprente sunt lăsate în urmă până când sunt acoperite. În cazul depozitului de fosile de la Burgess Shale din Canada, unele dintre cele mai vechi organisme găsite vreodată, au fost păstrate intacte deoarece probabil au căzut într-o alunecare de noroi și au fost ucise instantaneu.

Un întreg dinozaur, cunoscut ca și nodosaur, cu o vechime de 110 milioane de ani a fost găsit într-o formă de conservare extrem de bună, fără precedent, deoarece era învelit în noroi în apa rece de pe fundul oceanului.

În noua lor lucrare, oamenii de știință examinează de fapt de ce acel noroi antic era atât de special:

„Un studiu experimental al amprentelor umane moderne în platouri cu noroi a constatat că detaliile fine s-au pierdut în decurs de 2 zile iar amprentele au devenit de nerecunoscut în patru, și au fost făcute observații similare pentru alte urme de mamifere non-hominide.”

Asta înseamnă că lotul lor special de mici amprente păstrate au fost realizate în condiții unice, care formează, de asemenea, un fel de „amprentă digitală” pentru a le fixa pe toate în același interval de timp. De acolo, oamenii de știință au început să se uite la cine a făcut urmele.

Homo sapiens nu a fost singurul primat umanoid vertical din joc, dar dovezile, spun oamenii de știință, sugerează că noi am fost cei care au traversat platoul de lac uscat:

„Șapte urme de hominid au fost identificate cu siguranță reprezentând dovezile fosile și arheologice pentru răspândirea H. sapiens în Levant și Arabia în urmă cu 130.000 până la 80.000 de ani și absența Homo neanderthalensis din Levant în acel moment, susține teoria că H. sapiens a fost responsabil pentru urmele de la Alathar. În plus, dimensiunea amprentelor Alathar este mai consistentă în comparație cu cele de H. sapiens timpuriu decât cu H. neanderthalensis. ”