Pe urmele leului românesc: Cum se fac banii pe care-i cheltuim

Pe urmele leului românesc: Cum se fac banii pe care-i cheltuim

- in DE ACTUALITATE, ECONOMIE, INEDIT, SOCIAL, STIINTA
807
Comentariile sunt închise pentru Pe urmele leului românesc: Cum se fac banii pe care-i cheltuim
banii

V-aţi întrebat vreodată cum se fac banii pe care noi îi cheltuim? Noi am plecat pe urmele leului românesc, banul care ne face viaţa mai frumoasă, uneori. După o oră de semnat acte de confidenţialitate, instrucţie şi control la sânge, am intrat în imprimeria BNR şi la Monetăria Statului, fără bani la noi. Am văzut cum se fac monedele din oţel şi singurele bancnote din plastic din Europa.

În fiecare an din 6.000 de tone de metal se fac peste un miliard de rondele din oţel şi alamă. Viitoarele monede de 1, 5, 10 şi 50 de bani. Materia prima care vine Franţa, Marea Britanie sau Italia ia forma banilor într-o presă care il imprimă cu două ştampile monetare.

“O presă face într-un minut 750 de monede, ceea ce înseamnă cam 12, 13 monede pe secundă”, a spus Dan Păunescu, şeful producţiei la Monetăria Statului..

Aproape două milioane de bani de metal pe zi. Deloc uşor sau ieftin. Cu toate astea, nicio ţară nu a renunţat încă la banii mărunţi chiar dacă – se ştie – costurile monedei de 1 ban de exemplu, depăşesc valoarea monedei. Banii, înainte să ajungă fişicuri în tezaurul Băncii Naţionale, sunt verificaţi prima dată la mână, apoi sunt trecuţi prin maşini de numărat mărunţiş. Cu atâţia bani pe mână, niciodată în 75 de ani de când se bate monedă în România, niciun angajat al Monetăriei n-a încercat să fure.

“Ne bazăm pe încrederea oamenilor. Oricum, ei sunt verificaţi, nici nu intră, nici nu ies cu monede. Avem camere video, poartă de securitate”.
Şi ar fi foarte greu şi nerentabil să dai o stargere la Monetărie. Un pachet de 1500 de monede de 10 bani în valoare de 150 lei cântăreşte 6 kg.
Mai rentabil “să câştigăm” ceva bani ar fi la Împrimerie unde se fac banii mari. Însă este imposibil să plecăm cu el de aici în condiţiile în care suntem filmaţi şi verificaţi în fiecare secundă din mai multe locuri.

Aşadar, cine intră în locul unde se fac banii, se mulţumeşte să privească felul în care foliile de plastic subţire devin bancnote de 10 lei din mâinile muncitorilor care nu spun nici rudelor unde lucrează şi ce fac.

Prima dată se imprimă fereasta transparentă cu semnele de siguranţă, apoi se dă culoarea iar la final se dau finisajele. În altă încăpere, colile sunt numărate, tăiate şi apoi numărate.

Ne mândrim că suntem singurii din Europa care avem bani de plastic. În lume mai sunt încă 30 de ţări care fac astfel de bancnote. Bancnota din plastic este cu 30% mai scumpă, dar de 6 ori mai rezistentă decât cea din hârtie.

“Este mai ieftină prin prisma faptului că ea se înlocuieşte mult mai rar. Numărul de contrafaceri a scăzut foarte mult de la introducerea bancnotelor de plastic în România”, a spus laurentiu Dragomir, director general la Imprimeria BNR.

În România se fac doar bancnote de 1, 5 şi 10 lei. Banii mari se fac în Elveţia. periodic banii se întorc la BNR în centrul de procesare, unde zilnic se numără vreo patru milioane de bilete.

1% din banii mici şi 5% din bancotele mari nu se mai întorc în piaţă şi sunt scoase din uz. Sunt distruse, dar nu se pierd. Prin reciclare, banii româneşti ajung pubele de gunoi. sursa: antena3.ro

loading...

Facebook Comments