Bărbatul escalada un ghețar când brusc gheața a cedat sub el și a căzut în gol 21 de metri. Și-a rupt 15 oase, a zdrobit coastele și a dizlocat o mână. Povestea incredibilă a unei supraviețuiri miraculoase

Bărbatul escalada un ghețar când brusc gheața a cedat sub el și a căzut în gol 21 de metri. Și-a rupt 15 oase, a zdrobit coastele și a dizlocat o mână. Povestea incredibilă a unei supraviețuiri miraculoase

- in SOCANT
1385
Comentariile sunt închise pentru Bărbatul escalada un ghețar când brusc gheața a cedat sub el și a căzut în gol 21 de metri. Și-a rupt 15 oase, a zdrobit coastele și a dizlocat o mână. Povestea incredibilă a unei supraviețuiri miraculoase

Ora 10 dimineața 19 mai 2014 – o dimineață perfectă în Himalaya. John își desfăcu cortul, și își avântă capul blond sclipitor în aerul subțire alpin și se opri. Soarele scânteia zăpada proaspăt căzută pe culmile și vârtejurile de pe Muntele Himlung.

All este un om de știință de 44 de ani, venit în Nepal într-o expediție de cercetare ce colecta probe de zăpadă pentru a studia gradul de poluare. Alti doi parteneri de alpinism se retraseră în tabăra de bază până când unul dintre ei se putea recupera dintr-o boală de stomac. Se reîntâlneau într-o zi sau două, dar deocamdată, All  rămăsese singur la o altitudine de aproximativ 6000 de metri. Călătoria solo în Himalaya nu este niciodată recomandată, dar planul lui All a fost să rămână prudent, să rămână lângă tabără și să colecteze în continuare probe până la refacerea celor doi parteneri.

Își apucă  toporișca de zăpadă și se îndreptă spre o zonă plană, la o mică distanță, ce părea un loc ideal pentru a aduna zăpada proaspătă ce putea fi transformată în apă. Temperatura era între 25 și 30 de grade. După ce petrecuse câteva săptămâni la acea înălțime, All se aclimatizase și se simțea excelent, așa că era îmbrăcat ușor în pantaloni contra vantului, o jachetă subțire peste tricou și cizme de drumeție cu crampoane – vârfuri de metal care ajută alpiniștii să treacă peste terenuri înghețate. A făcut un pas și apoi un altul. Dintr-o dată pământul a cedat sub el și a căzut în întuneric.

Fața lui All s-a lovit de ceva tare, în timp ce el se prăbușea în jos. In cadere All isi îndreptă instinctiv mâna dreaptă, încercând să prindă un topor în gheață, pentru a-si încetini caderea, dar greutatea corpului său îi zmulse brațul din umăr, lăsând în urmă bucati de os rupt și țesut moale sfâșiat. În timp ce aluneca frecandu-se de zidurile înghețate cu o viteză crescândă, mintea lui părea să încetinească. În acea clipă a realizat cu oroare ce s-a întâmplat: călcase într-o crevasă, o crăpătură deschisă în ghețar care se întindea în jos, cine știe cât de adânc.

Cum am făcut această greșeală? i-a venit primul gând. Apoi a avut un alt gând: Nu ai cum să supraviețuiești unei căderi într-o crevasă.

Partea sa dreaptă intrase în ceva tare, căderea lui sfârșindu-se cu o cumplită durere de oase. Sunt mort, se gândi el. Apoi își simți plămânii perforați, practic se auzea cum intră aerul înapoi în corpul lui, fiecare respirație aducându-i o durere cruntă. Se uită în jos și își văzu picioarele atârnând peste o prăpastie. Aterizase pe un raft de gheață suspendat deasupra hăului întunecat. Deasupra capului se zărea un halo palid de lumină albastruie, șapte etaje în sus, unde străpunsese crusta zăpezii. Întreaga parte dreaptă a corpului său fusese zdrobită. Nu se putea mișca. Dar deocamdată trăia.

crevasa

John All nu trebuia să se afle pe Muntele Himlung. Cu o lună mai devreme, el fusese in tabăra de bază de pe Muntele Everest, unde împărțea ceai negru cu tânărul Asman Tamang. Acesta din urma, tatal unui copil de numai 9 luni, urca pentru prima oară pe Everest iar All îl tachina, spunându-i că Tamang va detine recordul de viteza pentru o catarare pe munte. All mai urcase pe Everest înainte, dar de data aceasta conducea o expediție de oameni de știință pe vârful sorei Everestului, Muntele Lhotse, pentru a colecta dovezi de „praf negru”, emisiile unei fabrici aflate la mii de kilometri distanță. Pentru All, profesor la Universitatea de Vest din Kentucky, munții erau o a doua lui casă. Ei reprezentau, acel loc rar în care fostul campion de  triatlon putea să-și combine dragostea de aventură fizică cu curiozitatea sa științifică.

În dimineața zilei de 18 aprilie, toți s-au trezit la pământ. Un raft de gheață se prăbușise, trimițând o bucată de gheață de dimensiunile unui bloc de apartamente ce s-a rostogolit în josul Everestului. Au fost uciși șaisprezece călători, Asman Tamang se afla printre ei.

Everest și Lhotse au fost închise pentru sezon. După o săptămână de doliu, All și cei doi parteneri ai lui s-au îndreptat spre muntele Himlung pentru a-și continua activitatea.

Din cavoul său de gheață adânc de 21 de metri în pământ, John All și-a ținut respirația și a încercat să-și adune gândurile. Alpinistii cad in crevase tot timpul, insa cei care supravietuiesc, de obicei, cad doar pe o cale scurta, nu sunt singuri, si cu siguranta nu sunt grav raniti. All stia o singura persoana care, intr-o toamna, mai supravietuise unei caderi atat de lungi si reusise sa urce la suprafata de unul singur: alpinistul Joe Simpson, care a supravietuit unei caderi in Peru. All încerca acum să devină al doilea.

Studiind imprejurimile, All și-a dat seama că nu se afla pe un raft, ci pe o bucată de gheață care căzuse prin fisură și se prăbușește între pereți intepeninduse. Într-un ghețar care se mișcă, cât timp ar fi rezistat acea bucata de gheata fara sa se prabuseasca? Își misca ușor corpul, încercându-si fortele, și o durere ascutita il radia prin tot organismul, lăsându-l amețit.

Avea 15 oase rupte în total,  mai târziu afland ca inclusiv șase vertebre erau zdrobite. Brațul drept era complet inutil și coastele de pe partea dreaptă erau zdrobite total, făcând din fiecare respiratie agonie. Isi simțea abdomenul înțepenit și rigid, semn de sângerare internă și avea un gust de cupru în gură, indicând posibilele leziuni la rinichi sau ficat. Își atinse fața și descoperise că sângele de la arcada și de pe frunte înghetatse de frig, oprindu-i sângerarea momentan.

A avut nevoie de aproape zece minute pentru a se învârti într-o poziție verticală și a se strecura pe o portiune sigură pe blocul de gheață. Efortul la facut sa simta aerul inghetat din adâncurile ghețarului. Deja îsi simțea corpul tremurând și degetele înghețându-i repede i-au amorțit. Dupa ora 4, umbrele facute de vârfurile muntelui l-ar fi lăsat în întuneric și nu ar mai fi putut să urce. Partenerii săi de cercetare nu au fost programați să se întoarcă în tabără până a doua zi sau chiar și a treia zi după aceea. Până atunci, ar fi înghețat de moarte. Avea asadar aproximativ șase ore să ajunga la suprafață și la cortul său sau ar fi murit.

All este un cercetător, este acel cineva care înregistrează tot ceea ce face. Acum, din instinct, se întinse spre buzunar, scoate camera și isi incepu înregistrarea: „Mulțumesc lui Dumnezeu că m-am oprit pe această margine„, a spus el in fata camerei, avand respirația zdrențuită si cu urme vizibile de sânge pe fata si în zăpadă. „Dar cum mă întorc acolo sus?” Deasupra lui, zăpada era moale, aerul din crevasă a condensat pe pereți și a lăsat o suprafață de o consistența ca de frisca.

Unde a aterizat, lățimea crevasei era de aproximativ 2-3 metri, dar privind spre dreapta, zarise un loc la sute de metri distanță unde fisura părea să se îngusteze. Cu putin noroc, tunelul parea destul de îngust pentru ca el să-și facă loc pe „hornul” crevasei în sus, urcand prin a-și fixa corpul de-a lungul ambelor părți ale peretilor de gheata până când ar fi ajuns la suprafață, toate acestea folosindu-se doar un singur braț. Mai întâi, însă, va trebui să ajungă acolo, folosindu-si crampoanele și toporistele de zăpadă ca să se deplaseze pe zidul de gheață pură.

All a inceput prin a lovi cu crampoanele ghetelor în gheață până când acestea s-au fixat. Cu mâna stângă, a infipt o toporisca la nivelul ochilor, apoi a intins aceeași mână peste corpul său pentru a fixa celălalt topor cât mai departe posibil.

Apucandu-se de primul topor își aruncă picioarele spre dreapta, proptindu-si crampoanele ghetelor în gheață si astfel a realizat o prima ridicare, apoi își schimba greutatea și apucă cel de-al doilea topor, din nou cu mâna stângă si tot asa mai departe. Trupul îi țipă de durere, dar se mișcase. Acum trebuia să facă asta de câteva mii de ori.

John All
John All

All a inceput sa repete procesul de urcare fara a se mai gandi ca o simpla greseala il poate trimite la moarte. In schimb a inceput prin a se concentra la a ajunge pe o bucata de gheata afla cu 50 m mai sus. De-a lungul anilor All a constatat ca functionase destul de bine in situatii periculoase. Pe una din gambe avea tatuata imaginea unui sarpe extrem de veninos, un Mamba Negru, ce aducea aminte de momentul cand, aflat in Botswana, acesta a doborat sarpele extrem de veninos, inainte de a fi muscat.

După aproximativ o jumătate de oră, ajunsese la gheață. Se odihnea cu bucurie, înghițind aerul rece. In jur se auzea doar sunetul propriei sale suflari în timp ce se lupta să obțină suficient oxigen la această altitudine, amestecat cu scrâșnelile ghețarului, acea masă de gheață vie și în mișcare care-l înconjura. Știa că, dacă nu iese la suprafață, trupul lui ar rămâne acolo probabil de ani de zile. Poate că, atunci când ghețarul s-ar fi retras, generațiile viitoare i-ar descoperit cadavrul pe o pajiste verde și s-ar fi întreabat cine a fost destul de nebun să se urce singur pe munte la acea altitudine.

Se mișcă din nou, cu ochii fixați pe următorul bloc de gheață, la aproximativ 15-16 metri în dreapta. Dintr-o dată, o durere inexprimabila l-a lovit. Se uită în jos și văzu golul sub el, caverna dispărând într-o infinitate neagră. Împotriva voinței sale, un singur gând îi strălucea prin minte: o să mor!. Sa gândit la mama lui în vârstă de 67 de ani și și-a imaginat tristețea în primirea știrilor. Apoi se aduna din nou, punându-și iar toporul înapoi în perete.

Fiecare pas pe care il făcea dura parca minute intregi în timp ce încerca să-și adune energia. Crapatura din gheata era suficient de strânsă pentru ca el să-și treacă corpul prin ea sprijinidu-si spatele de perete. Fiecare pas facut era un progres. Lupta lui pentru viata era inimaginabila. După aproximativ patru ore în crevasă, All putea vedea deja strălucirea soarelui sub o crustă subțire de zăpadă.

All

În cele din urmă el a aruncat un topor in pojghita de gheata de deasupra lui și a izbucnit in plans. O mica pata de cer albastru a apărut. După ce statuse zăvorât in zăpada atatea ore, a făcut gaura mai largă deasupra lui.  Avea sentimentul că tocmai tocmai sa sculat din propriul mormânt. Se ridică deasupra și se culcă acolo, la jumătatea drumului, complet epuizat și incapabil să se miște. Cinci minute mai târziu, cu o ultimă explozie de energie, și-a forțat corpul să ajunga pe teren solid. Se ridică în picioare și imediat se prăbuși din nou la pamant. Nu putea merge. Abia reuși să ajungă în genunchi. Atunci, și-a dat seama cât de rău a fost afectat corpul lui și in ce primejdie inca se afla.

În Himalaya, moartea prin hipotermie vine foarte repede. All se afla la o distanta de aproximativ trei minute de cortul său, dar se simteau de parca ar fi avut de strabatut 5 km. Nu ai ajuns atat de departe si sa nu reusesti, își spuse el. Își trase corpul mai departe. Fața lui abia se vedea prin zăpadă. All tremura în agonie în timp ce-și târa coastele sparte peste zapada.

Scurta „plimbare” a durat două ore. Era târziu după-amiaza, iar umbrele se adânceau atunci când în cele din urmă John All a ajuns în cort. A pus mana pe comunicatorul său de mână prin satelit. Știa că nu va supraviețui până când partenerii săi ar fi ajuns la el. Sângera intern și trebuia să fie salvat. Aparatul de dimensiunile unui walkie-talkie nu putea să trimită decât mesaje, nu sa facă apeluri telefonice. In momentul de față, era conectat la pagina de Facebook a unei organizații pe care o infintase: American Climber Science Program. Acasă în Kentucky, era ora 4 dimineața. Toată lumea despre care știa era probabil adormită, dar se rugă ca cineva să-i vadă strigătul de ajutor. Cu degete amorțite, el a scris un mesaj: „Vă rugăm să sunați la Global Rescue. John – braț rupt, coaste frante, sângerare internă. Cazut in gol 21 de metri in crevasa. Catarat. Tabăra Himlung 2 „, a postat el. „Te rog grabeste-te.

Pe Muntele Himlung, All avea sa petreaca cea mai lungă noapte din viața lui. Gâtul lui era înfundat, iar cu un singur braț functional nu reușea să-și deschidă sticla de apă. A baut două geluri energetice, a încercat să-și acopere corpul cu sacul de dormit și s-a intins într-o durere cumplita, singur în întuneric.

În cealaltă parte a lumii, prietenii lui încercau să găsească o echipă de salvare dispusă să ia un elicopter la o altitudine atât de mare, unde aerul este foarte rarefiat, iar aeronavele pot avea probleme.

După 18 ore de stat pe spate – trupul său rupt a înțepenit, lăsându-l aproape de paralizat – John All a auzit zgomotul slab al unui elicopter. Curând după aceea, ușa cortului s-a dezvelit și un salvator nepalez a băgat capul prin clapetă. Salvatorul la târât pe sacul său de dormit înainte să-l tragă în elicopter.

În timp ce elicopterul zbura deasupra muntelui Himalaya, o usurare nesperata l-a cuprins pe John. – Sunt în viață, șopti el.

all3

După o lunga perioada de recuperare, uneori simțea ca și cum o parte din el nu ar fi scăpat niciodată de crevasă. Vorbea liber despre moartea lui Tamang și despre propria sa scăpare: „Totul a fost atât de brutal și copleșitor„, spune All.

All este acum profesor de cercetare la Universitatea de Vest din Washington. De asemenea, el își îndeplinește o dorință mai veche de a instrui următoarea generație de oameni de știință din alpinism la Institutul de Cercetări pentru Mediul Munților, pe care la înființat în 2016. „Toți avem vise, dar de obicei spunem: O voi face când voi avea șansa. Zăcând pe muntele acela, mi-am dat seama că ai o singură șansă de a trăi„, a mai spus John All. Sursa: rd.com. Traducerea si adaptarea aktualnews.ro

Dragi prieteni. Ne-ar face foarte mare plăcere să ținem legătura cu voi și pe rețelele de socializare, motiv pentru care vă invităm să ne urmăriți și pe pagina noastră de Facebook aktualnews.ro, unde vom putea discuta împreună știrile și articolele noastre. Vizitați pagina noastră Facebook aici.

loading...

Facebook Comments