Puține expresii sunt atât de asociate cu moartea precum celebra formulare englezească „six feet under”, adică „șase picioare sub pământ”. Aproape toată lumea a auzit-o, iar mulți cred că există o regulă universală potrivit căreia morții trebuie îngropați la exact doi metri adâncime.
Dar adevărul este mult mai interesant.
Totul a început cu frica de ciumă
În secolul al XVII-lea, capitala Angliei, Londra, era lovită periodic de epidemii devastatoare de ciumă. În timpul Marii Ciume din 1665, panica era uriașă. Oamenii nu înțelegeau exact cum se transmite boala, iar autoritățile încercau disperat să oprească răspândirea ei.
Atunci a apărut una dintre cele mai cunoscute reguli funerare din istorie: victimele ciumei trebuiau îngropate la aproximativ șase picioare adâncime, adică la aproape doi metri adâncime.
Scopul era unul cât se poate de simplu. Autoritățile credeau că astfel cadavrele nu vor mai răspândi infecția. Astăzi știm că boala era transmisă în principal prin puricii purtați de șobolani, nu de cadavrele îngropate. Cu toate acestea, regula a rămas în memoria colectivă și a devenit, treptat, un simbol cultural.
Sunt azi toate mormintele săpate la doi metri?
Deloc.
În realitate, adâncimea unui mormânt diferă enorm de la o țară la alta și chiar de la un cimitir la altul. În multe locuri, sicriele sunt îngropate la aproximativ 1,2–1,8 metri sub suprafață, nu la doi metri întregi.
În Statele Unite, regulile sunt stabilite local și pot varia considerabil. Unele state cer doar un anumit strat minim de pământ deasupra sicriului. În alte zone există așa-numitele „double-depth graves”, morminte mai adânci în care pot fi înmormântate două persoane din aceeași familie, ceea ce se practica si la noi.
Problema neașteptată a apei subterane
Există și locuri unde îngroparea prea adâncă poate deveni o problemă serioasă.
În New Orleans, de exemplu, nivelul apei subterane este atât de ridicat încât sicriele îngropate în sol puteau ieși literalmente la suprafață după furtuni sau inundații. Din acest motiv, orașul a devenit celebru pentru cimitirele sale supraterane — adevărate „orașe ale morților” construite din piatră și beton.
De ce există, totuși, reguli privind adâncimea?
Motivul nu mai are legătură azi cu ciuma. Astăzi, regulile sunt în principal practice:
- pentru a preveni accesul animalelor;
- pentru a evita mirosurile și eroziunea;
- pentru siguranța terenului;
- pentru a proteja pânza freatică;
- și pentru a permite întreținerea cimitirelor.
Așadar, celebra expresie „la doi metri sub pământ” nu este o lege universală, ci mai degrabă o moștenire istorică transformată într-un simbol al morții.
Iar ca multe alte lucruri pe care le considerăm „adevăruri absolute”, și aceasta este mai degrabă o combinație de istorie, frică și tradiție decât o regulă reală respectată peste tot în lume.