Primele simptome ale bolii Parkinson apar, adesea, după vârsta de 60 de ani, dar 1 din 10 pacienți este diagnosticat chiar și înainte de 50 de ani, iar 1 din 20 pacienți poate face boala în jurul vârstei de 40 de ani.
„Boala, care afectează peste 72.000 de români, este cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamina, o substanță importantă din creierul uman, responsabilă de reglarea comportamentului motor.
În boala Parkinson, se consideră că simptomele devin manifeste atunci când nivelul dopaminei din creier scade cu mai mult de 50-70% față de valorile normale”, preciz dr. Mihai Vasile, neurolog specializat în boala Parkinson.
Factorii de risc ar fi cei de mediu (precum expunerea la ierbicide / pesticide / metale grele); genetici (mai multe gene, dar care sunt responsabile pentru circa 5% din totalul cazurilor de boală Parkinson) precum și alți factori (traumatismele craniene repetate, tipul de personalitate etc.).
„Debutul bolii este unul lent și, din păcate, momentan, boala nu poate fi diagnosticată anterior instalării manifestărilor motorii cardinale (tremor de repaus al unui membru, viteză lentă de efectuare a mișcărilor, tulburări de mers).
Cercetarea medicală este pe cale să ofere însă speranța unui diagnostic mai precoce al bolii în anii ce urmează, utilizând instrumente clinice de detectare a persoanelor aflate la risc să dezvolte boala Parkinson și teste medicale mai complexe care să crească siguranța diagnosticului de boală pentru medic”, afirma medicul specialist.
Simptomele acestuia sunt confundate cu procesul de îmbătrânire.
„Tipul și severitatea simptomelor dar și modul în care acestea progresează variază de la caz la caz. Adesea, la începutul bolii, simptomele sunt confundate cu procesul de îmbătrânire, fapt care duce la diagnosticarea tardivă a bolii Parkinson”, spunea dr. Vasile.
Potrivit medicului primar neurolog, tremorul extremităților, rigiditatea musculară, bradikinezia, tulburările de mers și atitudinea „înghețată” (diminuarea numărului de mișcări și „sărăcirea”comportamentului motor – clipit rar, fața devine imobilă, poziția pe scaun nu este ajustată) sunt principalele simptome motorii ale bolii Parkinson.
Acestora li se alătură și simptome non-motorii precum: oboseala, tulburările de somn, constipația, excesul de salivație, tulburările urinare, transpirația excesivă, confuzia, depresia sau anxietatea.
„Boala Parkinson are o evoluție progresivă, iar în stadiile avansate poate fi invalidantă. Stadiile bolii sunt cuantificate, în general, în funcție de gravitatea semenlor motorii precum și capacitatea pacientului de a efectua activitățile fizice”, afirma dr. Mihai Vasile.
Parkinson este boala care nu are o dietă specială, dar „alimente precum: legume (varză, ardei gras, cartofi, anghinare), fructe (fructe de pădure, pere, mere, struguri), cereale, ouă, leguminoase (fasole, linte), nuci (nuci pecan, alune, nuci), ciocolată neagră, vin roșu, cafea, ceai sunt recomandate pentru conținutul crescut de antioxidanți.
Este recomandată evitarea alimentelor care îngreunează digestia și absorbția medicamentelor în organism precum: mezeluri sau carne/pește uscat, brânzeturi maturate (brânză cu mucegai, Camembert, Cheddar), varză murată, produse din soia, inclusiv sos de soia sau suplimentele de fier.”, declara dr. Titus Mihai Vasile.
Pentru a face față acestei boli se recomandă o serie de terapii adjuvante precum kinetoterapia, fizioterapia, masajul sau o rutină zilnică de exerciții fizice, îmbunătățesc mobilitatea, mențin tonusul muscular și mobilitatea articulară, iar echilibrul și coordonarea mișcărilor sunt îmbunătățite.
„Îngrijirea multidisciplinară presupune existența și dotarea corespunză-toare cu aparatură și personal specializat, a unor centre dedicate terapiilor de recuperare neurologică din boala Parkinson, toate acestea aflându-se, din păcate, în România în stadiul de pionierat. De asemenea, în echipa de îngrijire trebuie cooptată și familia pacientului”, spunea neurologul.
Sursa: doctorulzilei.ro
