Cand la inceputul secolului trecut niste pescuitori de bureti au gasit in apele marii, langa insula Antikythera, ramasitele unui mecanism asemanator unui ceasornic, putini si-au imaginat de ce performante era in stare.
Capabil sa calculele cu precizie uluitoare data si miscarile Soarelui si a Lunii, ascunde inca multe secrete. Cercetat si studiat pe toata partile, la ora actuala este supus unor noi studii cu ajutorul razelor X care, poate, ne vor ajuta sa intelegem mai bine cum a fost posibil ca in urma cu mai mult de 2000 de ani sa fie construit un astfel de mecanism, un adevarat computer-calendar.
Nu mica a fost surpriza unor scufundatori in cautare de bureti cand au descoperit, in 1900, epava unui vas scufundat cu mai bine de 2000 de ani in urma in apele din apropierea insulei Antikythera. De pe epava au fost recuperate o serie de obiecte, printre care si un curios mecanism asemanator unui ceasornic.
Privit la inceput ca o curiozitate, au trebuit sa treaca zeci de ani pana cand acest mecanism, numit de atunci mecanismul din Antikythera si devenit intre timp faimos, sa inceapa sa isi dezvalue secretele.
Aflat la ora actuala la Muzeul National de Arheologie din Atena este intens studiat de catre oamenii de stiinta, arheologi si istorici,
Structura mecanismului Antikythera este sub forma unei cutii, cu dimensiuni relativ reduse (zeci de centimetri) care are in exterior cadrane iar in interior zeci de angrenaje care alcatuiesc un mecanism foarte complex si care ascunde inca multe secrete.
Cadranele sunt protejate de usite si pe suprafata mecanismului, al usitelor si a cadranelor se afla inscriptii, instructiuni de folosire, in limba greaca. Mecanismul a fost construit, conform datarii, in anii 150-100 inaintea erei noastre, chiar daca inca se discuta asupra acestei datari. Cine insa la construit nu se stie. Exista mai multe ipoteze – una dintre acestea e ca ar fi fost realizat la academia fondata de filozoful stoic Posidonius pe insula Rhodos si ca ar fi fost proiectat de catre astronomul Hipparchus.
La jumatatea secolului trecut au fost realizate studii cu ajutorul razelor X ale acestui mecanism – care au aratat cum ca acest obiect era un instrument capabil sa calculeze cu o precizie extrema miscarile Soarelui si a Lunii, precum si data. Ca un fel de calculator – ba mai mult, tinand cont de dimensiunile reduse, un fel de laptop. Zecile de angrenaje, printre care numeroase roti dintate, se imbina la perfectie; cand este, de exemplu, introdusa o data mecanismul este capabil sa calculeze pozitia Soarelui si a Lunii, precum si a altor corpuri ceresti la data respectiva. Era inclusiv posibila calcularea fazelor lunare. Intrucat exista inscriptii despre Marte si Venus, se presupune ca mecanismul era capabil sa reprezinte inclusiv pozitia acestor planete – chiar daca acest lucru nu a fost inca demonstrat.
In prezent, cu ajutorul unor noi sonde de raze X trimise la Atena pentru studiul mecanismului din Antikythera a fost posibil sa se vada ce anume contine, in detaliu. Rezultatele studiului au uimit oamenii de stiinta – precizia de care este capabil aparatul este cu adevarat incredibila.
A fost astfel confirmata capacitatea mecanismului de a calcula intarzierile miscarii Lunii datorate orbitei eliptice, cu ajutorul unui angrenaj dedicat.
Nivelul de complexitate, precum si relativa miniaturizare a mecanismului, ar fi o dovada a faptului ca acesta nu este primul mecanism de acest gen si ca in perioada in care a fost construit probabil au luat nastere diverse mecanisme asemanatoare – chiar daca la ora actuala nu au fost inca descoperite. Cel pe care il avem la dispozitie a fost descoperit cu totul intamplator pe vasul scufundat – daca exista si alte mecanisme asemanatoare acestea ar putea sa fie ingropate sub multi metri de pamant si gasite in eventuale explorari arheologice. sursa: evz.ro
Dragi prieteni. Ne-ar face foarte mare plăcere să ținem legătura cu voi și pe rețelele de socializare, motiv pentru care vă invităm să ne urmăriți pe pagina Facebook, unde vom putea discuta împreună știrile și articolele noastre. Vizitați pagina noastră Facebook aici.